Am stat și m-am gândit și răzgândit de nenumarate ori dacă și când să scriu despre noul val de workshopuri de fotografie cu telefonul.

Valul l-a inițiat Vlad Eftenie.

Și tocmai pentru că el a creat primul workshop din România pentru învățarea fotografiei cu telefonul, m-am răzgândit de fiecare dată să scriu prezentul articol.

Vlad îndrăznesc să spun ca e un amic. Un amic ce m-a ajutat atunci când am fost admis la masterul de fotojurnalism al unei Universități din Suedia. Vlad este cel cu care am mai vorbit și disecat fotografia, atunci când ne-am întâlnit. Vlad este un lector pe care îți face plăcere să îl asculți pentru frumusețea procesului oratoric.

Ei, din respect pentru Vlad, nu am scris niciodată despre învățatul fotografiei cu telefonul deși m-am enervat de multe ori pe seama acestui subiect.

Astăzi am văzut un interviu în direct cu Vlad Eftenie, interviu în care am înțeles viziunea lui în privința fotografiei cu telefonul și am putut să ridic bariera care mă ținea să nu scriu.

Fraților! Dragi photographări începători, avansați ori mai știu eu ce fel.

Nu există fotografie cu telefonul! Nu există fotografie cu Nikonul! Nu există fotografie cu Olympusul sau cu Fujiul!

Genul ăsta de abordare a unei dizertații depre fotografie este din start greșit.

EXISTĂ FOTOGRAFIE!!!! ATÂT!

Orice instrument de captare a imaginii ai utiliza, fotografia este fix aceeași. Indiferent că privești compoziția printr-un ocular optic al unui aparat vintage, pe film de celuloid, sau că privești compoziția printr-un vizor electronic, ori printr-un display de telefon, modalitatea de compunere a imaginii este identică. Nu e nici o diferență între a fotografia cu un aparat compact, prin live view, a poza cu un DSLR prin live view sau a poza cu un telefon prin…exact!….live view (pentru că asta înseamnă de fapt ecranul telefonului).

NICI O DIFERENȚĂ!

Nu consider că e nevoie să înveți să fotografiezi cu telefonul. Este OBLIGATORIU să înveți să fotografiezi cu mintea, cu simțul observației, cu experiența de a include sau exclude dintr-o compoziție un element care îmbogățește sau strică o imagine. E obligatoriu să înveți să interpretezi lumina și umbra, să înveți unde să te poziționezi pentru a capta imaginea transformând-o dintr-o fotografie banală într-una de poveste.

E important să te educi vizual și conceptual. Este important să înveți geometrie în spațiu, să înveți optică, să înveți teoria culorilor dacă fotografiezi color ori să înveți cum să te joci cu unele contururi sau texturi atunci când fotografiezi alb negru.

Ai o gramadă de lucruri de învățat și după ce ai parcurs aceste etape educaționale, abia atunci poți să te preocupi despre instrumentul pe care îl ții în mână. Mai mult, telefonul de cele mai multe ori este un captor de imagini care se folosește pe automat. În comparație cu un aparat pe film, vechi, complet manual, pe care trebuie să îl stăpânești tehnic pentru a reuși să captezi imaginea, telefonul funcționează automat. Ai văzut, ai ridicat telefonul, ai încadrat și ai pus degetul pe ecran.

Bam, bam, thank you ma’am.

Atât!

Deci terminați odată cu povestea asta cu fotografia cu telefonul și haideți să discutăm despre fotografie și atât.

Da, Vlad merită ascultat pentru a învăța filozofie, discurs, cuvinte noi, elevate. Vlad e mișto de auzit pentru darul oratoric pe care îl are, pentru experiența pe care o are și desigur, pentru omul care este.

În rest, că folosești un Canon 5D Mark 35 virgula 7 sau că folosești un telefon Huawei P10, un Nikon D8 sute si ceva sau un iPhone 5S, fotografia prietene se naște FIX LA FEL.

 

.