Deschid vitrina frigorifică și răcoarea îmi liniștește corpul stors de căldura de afară.

Apuc de gât două beri care se aburesc instantaneu.

În drum spre casa de marcat mă agăț și de o pungă de covrigei sărați.

– Salut! Nu ești la tenis?

Mă uit nedumerit la interpelatorul meu și îi răspund că nu. Abia acum vin de la serviciu.

Este gardianul magazinului, un vecin de vreo 50 și puțin de ani care lucrează de ceva vreme în supermarketul din spatele blocului meu.

– Am luat combustibil și mă duc și eu să mă uit. Sper să bată Simona, îi răspund în continuare.

– E 1-0 la seturi și 3-1 în setul doi pentru Simona, intervine un puști care se uită concentrat în telefonul mobil.

– 3-1? Era 3-0 când am ieșit eu din casă, spune o doamnă pensionară ce se află în spatele meu la coadă.

– Cum mamă, i-a luat un meci? intervine supărată și mama puștiului care tocmai ce ne comunicase scorul.

– I-a luat un game mamă, nu un meci.

Am aflat astăzi pe facebook faptul că echipa națională de fotbal are meci decisiv în seara asta dar nimeni, absolut nimeni nu a vorbit în jurul meu despre acest lucru. Însă nu cred că este vreo persoană cu care să mă fi intersectat azi și care să nu îmi fi spus ceva despre Simona.

Intru în casă.

Ai mei se uită pe Pro TV. În timp ce mă descalț îl aud pe Cristian Tudor Popescu scrâșnind din dinți în stilu-i caracteristic. Ai zice că este invitat să comenteze în direct un nou Holocaust și nu un meci de tenis. Un joc până la urmă.

Tensiunea pe care o imprimă comentariul dânsului mă face de mai am puțin și mă reped la farmacie să îmi iau Xanax. O cutie întreagă.

Ajung în camera mea și dau pe Eurosport. Luminița Paul comentează în stilul ei inconfundabil. Calm si precis ca un bisturiu de neurochirurg. Îmi place comentariul Luminiței. Îmi place și cum se completează cu Dragoș Suciu. Rămân pe Eurosport. Altfel, dacă îl ascult pe CTP risc ori să arunc televizorul pe geam, ori să îmi tai întregul sistem vascular cu lama, de-a lungul.

Este uimitor cum un metru jumate de fată poate uni o țară dezbinată complet de….mă rog, cam dintotdeauna.

Hai Simo!

Hai iubita!

Nu ne mai chinui mă fato! Dă-i cu terenul în cap puștoaicei ăleia tupeiste din Letonia și lasă-ne să respirăm din nou.

Nu mă mai pot uita. Dau pe Digi 2 unde se transmite nu știu ce calificări de Formula 1. Îmi e și frică să mă întorc la meciul Simonei.

Nu îmi bat capul cu echipa de fotbal. Da, sunt ai noștri și ăia, dar mă îndoiesc de faptul că au vreo șansă. Acolo chiar nu am nici o emoție.

Hai Simo!

Hai fetiță!

Nu mai pot de nerăbdare. Comut pe Eurosport din nou. Simona conduce în setul decisiv.

E clar, dacă nu mă uit va câștiga. Știu eu sigur. Sau mă rog, așa trebuie să fie.

Dau înapoi pe Formula 1.

Hai Simo!

Hai fetițo! Fă-ne fericiți de fericirea ta!

 

credit foto: mediafax.ro

.